acasa | cristian dumitrescu | foto | presa | publicatii | activitate | linkuri | contact

Identitatea românilor

România, vorbind întâi din punct de vedere istoric, a jucat un rol mare în Balcani. Plecând şi de la premisa că a fost, este şi nu are motive să nu fie, cel mai mare stat ca populaţie şi ca putere economică din Balcani. Istoric vorbind - să discutăm de Războiul Balcanic din 1913, unde forţele au fost cele pe care le ştim, discutăm despre momentul Sarajevo - 1914, scânteia care a declanşat primul Război Mondial, despre Mica Antantă, care avea ca parte componentă România. Putem discuta şi despre poziţia României în primul Război Mondial şi despre ceea ce s-a întâmplat între cele două războaie, de poziţia în cel de-al doilea război mondial şi, de ce nu, până în anul 1989, inclusiv de momentul 1968, când s-a produs cunoscuta „declaraţie din aprilie“. Până în ziua de azi, poziţia României pe eşicherul politic din Europa a fost si va rămâne, aceea de prima-voce din Balcani. Să ne amintim aici de Titulescu, care era recunoscut ca o autoritate în materie de politică externă.

Punctul meu de vedere? România a fost cu luminile şi umbrele de rigoare chiar lider în zonă. Chiar de curand s-a folosit sintagma “Romania - Tigru din Balcani”. Totusi, Uniunea Europeană - la modul teoretic - nu admite ideea că cineva ar fi lider în spaţiul UE. Se spune că locomotiva UE este Germania, că Franţa acţionează într-o manieră mai personală, iar Marea Britanie îşi punctează propriile puncte de vedere. Cert este însă un lucru şi anume, că eu susţin această idee nu doar pentru că sunt român. Să ne uităm şi la altceva. Foarte mulţi tineri din zona noastră a Europei, au învăţat la Bucureşti, în România. Avem strada şi liceul „Hristo Botev“. De ce avem “Hristo Botev” aici? Pentru că mulţi bulgari, chiar revoluţionari din Bulgaria, s-au refugiat aici şi au acţionat şi au studiat aici. Şi nu numai din Bulgaria, ci şi din Albania şi din alte state, inclusiv din fosta Iugoslavie, ca să nu mai vorbim de Basarabia. Au venit la Bucureşti oameni care s-au şcolit aici. Pe undeva, elementul de atracţie constă şi în mărimea ţării. Fiind o ţară medie spre mare,va rămâne un actor important, care a putut să dea câte ceva din punct de vedere economic, din punct de vedere cultural, şi din punct de vedere al armatei - dacă vreţi - pentru că una este să poţi pune sub arme 10 soldaţi şi alta este să poţi pune 100. Plecând de la premisa că în UE „toate ţările sunt egale şi toţi cetăţenii egali“, eu cred că din perspectiva populaţiei numeroase, prin instituţiile de cultură, de artă pe care le are, prin resursele economice pe care le are, România sigur va rămâne importantă în zonă.

Se spune în multe împrejurări că România are o populaţie destul de bine „educată“. Este şi acesta un element de care trebuie să se ţină seama. In momentul de faţă noi avem peste graniţe mai mult de 2 milioane de români care lucrează în domenii diferite, unde le sunt necesare studii bine făcute. Numai faptul că aceştia lucrează deja în societăţi integrate în spaţiul UE reprezintă, în mod concret, opţiunea noastră de a accede în această uniune! Ca membru UE, cred eu, România are şi o poziţie geografică foarte bună, care-i conferă numeroase avantaje. M-aş referi şi la componenta politico-militară. Discutăm că astăzi, principalul rol al NATO este menţinerea stabilităţii, fiind un instrument prin care nu se mai discută de cucerire, de distrugerea fizică a adversarului. Trebuie să avem stabilitate ca să trăim mai bine, să facem schimburi economice mai bune. Referitor la componenta politico-militară, iată o idee împărtăşită de mulţi: al treilea Război Mondial este în curs de desfăşurare. Numai că al treilea Război Mondial are loc cu un adversar de multe ori „invizibil“. Este vorba de terorismul internaţional căruia îi simţim efectele, deci el există. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în ultimul timp: 11 septembrie în SUA, explozia de la teatrul din Moscova, complotul deconspirat de la Londra, Spania... Mai ieri nimeni nu-şi făcea probleme dacă vedea o geantă diplomat lăsată fără stăpân, în stradă. Iată, la Constanţa, într-un asemenea caz, au venit forţele de protecţie, au studiat-o, au detonat-o. Acum 10-20 de ani am fi spus că vreun căscat a uitat geanta acolo. Astăzi, primul gând este acela că acolo se află o bombă. Eu n-am crezut niciodată şi nu cred nici acum în forţă şi cred că epoca în care statele trebuie să dea cu pumnul ca ceilalţi să tacă, a apus, ştiut fiind că foarte mulţi dintre oamenii politici şi nu numai, se îndreaptă tot mai repede către concluzia că nu războiul a fost sau va fi ultimul arbitru. Oamenii au început tot mai mult să înveţe din erorile trecutului şi - în era nucleară - să şi le imagineze pe cele ale viitorului. Acum manifestările celor puternici sunt mult mai insidioase. Globalizarea reprezintă împărţirea sferelor de influenţă prin alte metode. Există riscul ca noi să devenim salariaţii celor din vest sau cel mult asociaţii lor, pentru că francezul nu va veni să lucreze în locul meu, vine doar să fie preşedintele sau managerul companiei, care - din punctul meu de vedere - nu este un lucru rău. V-aţi pus vreodată problema de ce toate cursele companiilor de transport aerian către şi dinspre Europa zboară la capacitate totală de vineri, până luni, în fiecare săptămână? Pentru că sunt foarte mulţi cei care lucrează în România. Sigur că da! Vom avea rolul unei comunităţi mari, similar celui pe care îl va îndeplini România faţă de celelalte state balcanice, fără însă să ne gândim că trebuie să tragem nişte foloase necuvenite. Din punctul meu de vedere, UE va realiza sau se străduie să realizeze în primul rând în plan uman această înţelege între oameni, această abordare pe poziţii echitabile şi egale. Sigur, depinde şi de individ. Aşa cum nu există două amprente identice: fiecare suntem un unicat. Eu am încredere în această abordare.

  ROMANIAdemna.ro copyright 2007 disclaimer sus