acasa | cristian dumitrescu | foto | presa | publicatii | activitate | linkuri | contact

ROMÂNII ÎN INSTITUŢIILE EUROPENE

Aderarea celor două noi state la Uniunea Europeană a generat o serie de modificări instituţionale la nivelul Uniunii Europene. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România are, în mod identic cu toate celelalte state membre, drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene; având în vedere că este cel de-al şaptelea stat membru ca mărime în Uniune, României îi sunt atribuite 14 voturi.

De asemenea, tot la 1 ianuarie 2007, Consiliul a adoptat noua listă de exercitare a succesiunii preşedinţiilor la nivelul Consiliului UE, România urmând să deţină acest mandat în perioada iulie-decembrie 2019. Totodată, potrivit Tratatului de Aderare, României îi revin o serie de poziţii în instituţiile comunitare, iar cetăţenii români au posibilitatea de a lucra în cadrul instituţiilor europene.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 1 ianuarie a.c., o serie de decizii, care au intrat în vigoare la aceeaşi dată, prin care se efectuează toate modificările instituţionale urmare a aderării României şi Bulgariei la UE.  Aceste decizii vizează: numirea de noi membri, români şi bulgari, în instituţiile europene, actualizarea cifrelor oficiale ale populaţiei UE şi a listei de exercitare a Preşedinţiilor Consiliului UE (România va exercita Preşedinţia Consiliului UE în perioada iulie-decembrie 2019), precum şi modificarea cifrelor necesare pentru votul prin majoritate calificată. În prezent, pentru adoptarea unei decizii a Consiliului UE prin majoritate calificată este nevoie de 255 de voturi dintr-un total de 345. Voturile trebuie să provină din majoritatea statelor membre şi să reprezinte cel puţin 62% din populaţia UE (adică cel puţin 305,5 milioane din cei 492,8 milioane de locuitori ai UE). Conform Tratatului de la Nisa, României ii revin 14 voturi in cadrul Consiliului UE. Astfel, ca pondere a voturilor, România se află pe locul al 7-lea, după Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi Polonia.

În baza Tratatului de Aderare, România deţine următoarele poziţii în cadrul instituţiilor europene:

La acest moment, aceştia sunt desemnaţi de Parlamentul României, din rândurile membrilor săi (in general prin reconfirmarea in această poziţie a foştilor observatori români la Parlamentul European). România este obligată prin Tratatul de Aderare să organizeze alegeri pentru Parlamentul European înainte de 31 decembrie 2007. Parlamentarii europeni aleşi vor ocupa această poziţie până în iunie 2009, când vor avea loc alegeri europene in toate statele membre pentru desemnarea unui nou Parlament European.

  • 1 judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene
  • 1 judecător la Tribunalul de Primă Instanţă
  • 1 membru în Curtea de Conturi
  • 15 membri în Comitetul Economic şi Social, dintre care 5 reprezentanţi ai sindicatelor, 5 reprezentanţi ai confederaţiilor patronale şi 5 reprezentanţi ai societăţii civile.
  • 15 membri în Comitetul Regiunilor. 

De asemenea, Banca Naţională a României face parte acum din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă ca membru cu drepturi depline la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia.

De asemenea, de la data aderării, cetăţenii români au dreptul de a lucra în cadrul instituţiilor comunitare. Procedura standard de obţinere a unui astfel de post este prin concurs. Procedura de selectare prin concurs a personalului în cadrul instituţiilor europene presupune două mari etape: selecţia, organizată de Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO), în urma căreia se redactează listele de rezervă, şi recrutarea propriu-zisă, realizată de instituţiile europene pe baza acestor liste. Orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile cerute de instituţiile comunitare care scot la concurs posturile vacante, se poate prezenta la concursurile organizate periodic de fiecare dintre instituţiile comunitare, având şansa să devină funcţionar comunitar.
Comisia Europeană şi-a propus ca până în 2011 să fie angajaţi 1058 noi funcţionari, dintre care 698 de români şi 360 de bulgari.

Politicile UE
Ca stat membru al Uniunii Europene, România ia parte direct la elaborarea şi adoptarea politicilor comunitare, contribuind pe fond la lucrările tuturor instituţiilor comunitare, la nivel politic şi tehnic (Consiliul UE şi formaţiunile sale sectoriale, grupurile de lucru ale Consiliului, precum şi la reuniunile Consiliului European, comitetele şi grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social). De asemenea, România va contribui în mod direct la marile linii de politică ale Uniunii (Programul Haga, Strategia Lisabona, Politica energetică, Strategia de Dezvoltare Durabilă etc.), asociindu-se pe fond la dezvoltarea acestora.

PESC şi relaţiile externe ale UE

Un domeniu important îl reprezintă Politica Externă şi de Securitate Comună, la care România contribuie direct în baza statutului său de stat membru cu drepturi depline al Uniunii. De asemenea, România doreşte să îşi consolideze contribuţia la Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA).

În calitate de membru al Uniunii Europene, România aplică sancţiunile internaţionale impuse prin Poziţiile Comune adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună, instituţiile competente dispunând măsuri de implementare, atunci când este cazul.

În contextul în care, de la momentul aderării la 1 ianuarie 2007, frontiera de nord şi de est a României a devenit frontieră externă a UE, România va contribui la consolidarea ariei de libertate, securitate şi justiţie, prin asigurarea unui management eficient al frontierelor sale externe.

Viitorul Europei/Tratatul Constituţional

Primii paşi ai României ca membru al Uniunii Europeană au loc într-un context marcat de dezbaterea asupra Tratatului Constituţional şi viitorului UE. La acest proces de dezbatere participă concomitent, statele membre, instituţiile europene, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic. Ca stat membru care a aprobat deja Tratatul Constituţional, România va continua să se asocieze pe fond la dezbaterile pe această temă.

În cadrul dezbaterilor privind viitorul Europei, un rol important l-a reprezentat procesul de elaborare şi adoptare a Declaraţiei de la Berlin pentru aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, adoptată la 25 martie 2007, de cele 27 de state membre si de instituţiile Uniunii. Documentul reprezintă exerciţiu simbolic de recunoaştere a realizărilor şi beneficiilor Uniunii în decursul a 50 de ani şi de solidaritate a statelor membre în jurul unor proiecte şi obiective comune pentru viitor.

Măsuri asiguratorii
Având în vedere necesitatea asigurării aplicării uniforme a dreptului comunitar pe tot teritoriul Uniunii, acquis-ul comunitar cuprinde măsuri asiguratorii ce vizează protejarea funcţionării conforme a Uniuni în practic toate politicile europene: măsuri de salvgardare punctuale, corecţii financiare cu privire la fondurile europene, măsuri privind politica concurenţei sau declanşarea unor acţiuni în constatarea neîndeplinirii unei obligaţii de drept comunitar (infringement procedures) la adresa Statului Membru respectiv.

Alături de aceste măsuri, procesul de extindere, datorită complexităţii sale, a generat includerea unor clauze asiguratorii specifice, atât în Tratatul de Aderare al statelor care au aderat la 1 mai 2004, precum şi în cel al României şi Bulgariei. Acestea vizează protejarea funcţionării Uniunii, în cazul existenţei unor disfuncţionalităţi majore în cadrul noilor state membre şi sunt inspirate din clauzele de salvgardare existente anterior în dreptul comunitar. România acţionează pentru continuarea reformelor deja începute, astfel încât să nu fie necesară activarea clauzelor de salvgardare.

« inapoi

  ROMANIAdemna.ro copyright 2007 disclaimer sus